La doar 27 de ani, Alexandrina Robu este parte a structurii de conducere a celei mai mari organizații a tinerilor antreprenori din Uniunea Europeană. De aproape jumătate de an locuieşte în Belgia, iar încrederea ei în forțele proprii o ajută să aibă succes pe plan profesional. Cine este Alexandrina Robu, absolventă a Colegiului Europei? Mi-o spune chiar ea, într-un interviu oferit în exclusivitate.
Alexandrina Robu este președinta Comitetului Femeilor Antreprenoare din cadrul UE, parte a JEUNE – cea mai mare organizaţie a tinerilor antreprenori din Uniunea Europeană.
Basarabeanca se declară onorată că această instituţie i-a acordat vot de încredere şi afirmă că este extrem de fericită că, în persoana ei, R. Moldova deține pentru prima dată o funcție în conducerea acesteia. În plus, tânăra este ofițer de politici și evenimente în cadrul Alianței Europene a Companiilor de Eficiență Energetică în Construcții, dar și președinte onorific al clubului „Rotaract” din Chișinău.
Activă, implicată, ambițioasă

Cine este Alexandrina Robu, cea care încă de pe acum are un început de carieră promiţător peste hotarele R.Moldova?
„Este o tânără activă, implicată, ambițioasă, care-și pune scopuri mari şi care muncește foarte mult pentru a ajuta societatea în care trăieşte. Cred că fiecare emigrant este un ambasador al ţării sale. Și eu, la rândul meu, mă consider un ambasador al R. Moldova, pentru că oriunde am mers am vorbit despre țara mea, despre tradițiile și cultura acesteia, încercând să pun într-o lumină favorabilă statul în care m-am născut”, își începe povestea basarabeanca stabilită în Belgia.
Alexandrinei îi place la nebunie ceea ce face, iar pe lângă funcțiile pe care le deține, ea mai este implicată şi în alte proiecte, atât de nivel național cât şi internațional, toate dedicate tinerilor.
În timpul studiilor pe care le-a făcut la Colegiul Europei, Alexandrina a contribuit la constituirea Clubului „Rotaract” din Polonia.
A fost bursieră în Brazilia
Este atașată de familia sa rămasă la Chișinău, dar și de bunicii care locuiesc într-un sat de pe malul Nistrului. Departe de casă, ea le duce dorul și vorbește cu melancolie în glas despre fiecare dintre ei.
Alexandrina a învățat la Liceul „Mircea Eliade” din Capitală şi susține că anume acolo a aflat ce e dragostea de neam și de limba română. Îi place poezia şi ştie atât de multe versuri că ar putea să le recite ore în șir, mai ales când e vorba de cele scrise de poeţii ei preferaţi: George Coșbuc, Mihai Eminescu și Vasile Alecsandri.
Iar acum zece ani, pe când era elevă în clasa a XI-a, ea a obţinut o bursă în Brazilia.
„Am fost prima elevă din Moldova care a luat acea bursă. De fapt, republica noastră nici nu era eligibilă, aşa că am depus dosarul în calitate de cetăţean al României. La doar 17 ani, eram departe de părinți, într-o ţară cu o cultură foarte diferită de cea cu care eram eu obişnuită. Dar am învățat destul de repede să fiu independentă și să mă descurc, indiferent de situaţie şi de locul unde mă aflu. A fost o experiență foarte captivantă, iar noilor mei colegi le vorbeam mult despre Moldova și despre tradițiile noastre. Chiar dacă de atunci au trecut zece ani, prieteniile pe care le-am legat acolo durează și astăzi. Acum câțiva ani, de exemplu, am fost invitată să fiu domnișoară de onoare la nunta surorii fetei care m-a găzduit”, își aduce aminte chişinăuianca.
Visa să devină judecătoare, dar…

După ce s-a întors din Brazilia, Alexandrina a studiat Dreptul la Universitatea de Stat din Moldova. Voia să devină judecătoare, însă în cei patru ani de facultate a înţeles că acasă, din cauza sistemului corupt, îi va fi greu să profeseze.
„Eram dezamăgită. Mi-am dat seama că ar fi bine să fac altceva, de aceea am ales să fac un masterat în Dreptul internațional. Pe urmă am obţinut o bursă acordată de Colegiul Europei cu sediul în Polonia, unde am adunat cunoştinţe despre sfera afacerilor în Uniunea Europeană. Chiar dacă uneori tind să cred că am avut noroc, ştiu că de fiecare dată succesul se datorează muncii grele. După universitate, am aflat despre concursul de înființare a unei noi organizaţii – Asociația Patronală în domeniul energetic din R. Moldova. Antreprenoriatul era un domeniu pe care îl cunoşteam deja, mai ales că eram președinte-fondator al Asociației Europene a Tinerilor Antreprenori, dar am aplicat mai mult ca să văd cum se desfăşoară un concurs la nivel internațional şi nu m-am gândit nici pentru o clipă că pot să câștig. Dar am câştigat! Am luat-o ca pe o provocare şi am pus pe roate această asociație, iar azi mă declar mulțumită de experiența pe care am acumulat-o. Am avut proiecte comune și cu asociația pe care am fondat-o. Apoi am aflat despre un loc vacant la Misiunea Înalților Consilieri UE şi am decis să aplic, iar Înaltul Consilier m-a acceptat în funcția de expert junior. Dar vorba e că înainte să aplic pentru acest job reuşisem să depun dosarul pentru obţinerea bursei la Colegiul Europei, aşa că am fost expert junior doar câteva luni, până am primit vestea că voi fi studentă la această prestigioasă instituţie de învăţământ. Am avut de ales între a da prioritate contractului semnat cu Bruxelles-ul sau să accept bursa mult dorită. Am preferat-o pe a doua, pentru că o dată în viață se ivește o asemenea șansă”, îmi povestește Alexandrina.
Despre „închisoarea de aur”
În Polonia a stat un an, iar despre Colegiul Europei, care mai este numit și „închisoarea de aur”, are doar amintiri frumoase, chiar dacă tot timpul și-l dedica studiilor. Își aduce aminte că avea atât de mult de învățat încât în timpul studiilor nu a avut când să iasă în oraș, iar Varșovia a văzut-o abia atunci când părinții ei au venit să-i fie alături la ceremonia de decernare a diplomelor de absolvire.
„În acele trei zile, cât au stat ei la mine, am vizitat oraşul și obiectivele culturale ale acestuia. Bursierii Colegiului Europei muncesc foarte mult: au fost luni la rând în care nu am adormit mai devreme de ora două noaptea și zile în care știam că am doar 10 minute libere, cât să fac un duș. A fost un an greu, însă a meritat tot efortul, pentru că profesori la lecții și raportori la trainguri ne-au fost experți internaționali de top. Am avut 131 de colegi din 32 de țări ale lumii, iar politețea era regula noastră de bază. Mi-ar plăcea să fie aşa şi la noi, în Moldova – să ne spunem unul altuia „mulțumesc” şi „îmi cer scuze”. Şi mi-ar mai plăcea să văd acasă piste pentru biciclişti ca în Polonia”, spune ea.
Participă la activitățile diasporei românești

Din septembrie 2017, Alexandrina locuieşte la Bruxelles. Pe lângă activitatea sa profesională, ea este implicată și în activitățile diasporei românești.
„Când a plecat la Ceruri Regele Mihai, am organizat o depunere de flori la Ambasada României, eveniment la care au participat conaţionali de-ai noştri de pe ambele maluri ale Prutului. Mulți se mirau că inițiativa a venit din partea unei basarabence, însă străbunicul meu a făcut parte din garda personală a Regelui Mihai”, îmi mai spune tânăra.
Alexandrina nu ratează nicio oportunitate. Are planuri pe termen scurt, mediu și lung, iar pentru 2018 are trei obiective importante: două profesionale și unul personal. De asemenea, tânăra vrea să reprezinte R. Moldova la nivel înalt și să contribuie la îmbunătăţirea imaginii statului în care s-a născut pe plan internaţional. Ea visează să aducă în R.Moldova cât mai mulți turiști, dar și valorile europene.
Ce ar schimba ea dacă ar reveni acasă
„Noi, cetăţenii moldoveni, ar trebui să ne schimbăm mentalitatea, să devenim mai activi social, politic și economic. Nimeni nu va face schimbări în locul nostru, la fel cum nimeni nu va veni să ne facă curăţenie în casă. Cred că, într-o bună zi, tinerii talentați care au plecat în lume vor reveni la baștină. Am un respect foarte mare pentru moldovenii care, oriunde s-ar afla, luptă ca să se afirme și ca să schimbe starea de lucruri în R. Moldova. Dacă ar fi să mă întorc acasă, primul lucru pe care l-aș face ar fi să schimb sistemul de drept, pe care l-aş curăţa de orice urmă de corupție. Apoi m-aș apuca de reforma educației, căci am fost și asistent la catedră o perioadă şi ştiu cum stau lucrurile în acest domeniu. Mi se pare grav că generaţia care vine pierde și valorile pe care le mai avem noi, cei de vârsta mea”, susține Alexandrina.
Dor de mama

Întrebată de ce-i lipsește cel mai mult de când se află în străinătate, ea ne-a răspuns: „De mama îmi este dor cel mai mult…”. Iar după o scurtă pauză, a adăugat: „Sunt foarte atașată de familie, de asta am emoții când vorbesc despre cei dragi. Voi veni acasă în februarie, căci e ziua de naştere a tatălui meu. Am două tradiții pe care le respect cu sfinţenie: împodobesc bradul împreună cu tata și vopsesc ouăle de Paști la țară, la bunici. Iar în Noaptea Învierii merg la biserică împreună cu bunicul, care are 81 de ani”, mi-a mai spus ea.
P.S. Interviu realizat în anul 2018