L-am găsit pe maestrul Doga în apartamentul său de la Moscova. Mâhnit, domnia sa mi se destăinuie că a obosit să facă naveta Chişinău-Moscova, însă e nevoit să muncească printre străini „pentru a avea ceva de pâine”. Mai nou, Eugen Doga îmi spune că le-a declarat război celor care-i fură muzica. L-am întrebat de ce nu apelează la serviciile unui avocat, iar răspunsul a venit fără ezitare: „Acest gen de servicii costă, iar eu nu am bani pentru aşa ceva”.

Anul trecut, două dintre piesele lui Eugen Doga: valsul „Gramofon” şi cel din filmul „Mândra şi tandra mea fiară” au fost incluse în topul internațional „Top 200 Classical Pieses”, realizat de HistoryRundown, alături de cele ale clasicilor Beethoven, Strauss, Bach, Mozart, Verdi și Ceaikovski. Maestrul e mulţumit de această realizare, care este umbrită însă de faptul că îi sunt furate creaţiile de cei care se vor muzicieni. Aşa că a decis să-şi facă dreptate. De unul singur.
„Mă chinui cu ale mele. Uite, hoţii din toată lumea, care se vor muzicieni, îmi fură muzica. Cei cu apărarea drepturilor de autor se vede că întârzie să se autosesizeze, punându-i la punct. Aşa că asta fac: le scriu cereri ca să-mi fac dreptate. E greu, căci legislaţia nu e respectată. De fapt, asta e valabil pentru toate sferele, nu doar pentru cea a muzicii. E imposibil să monitorizez totul, căci creaţiile mele sunt cântate pe tot globul pământesc. Însă când, din întâmplare, descopăr că sunt furat cu nesimţire, mă doare de parcă-mi rupt carnea din trup”, mi se confesează Eugen Doga.
Maestrul ar dori să apeleze la serviciile unui avocat, însă  nu sunt oameni care să vrea să-i apere interesele fără remunerare  anticipată, cu bani cheş. Şi au dreptate! Însă dreptate am şi eu, doar n-are cine-o scoate la iveală – acesta este tristul adevăr…”, oftează muzicianul.

„Mi se umezesc ochii când vorbesc despre asta…”

După o pauză de tăcere, ne spune că a primit un mesaj în care este invitat să susţină un spectacol în Siberia.
„Umblu cu concertele  nu numai de plăcerea artistică,dar şi ca să am ceva pentru familie. Pentru că nu e glumă! Aşa îmi voi termina drumul în viaţă – printre străini. Din păcate, asta e! Sunt nevoit să stau doar peste hotare. Mi se umezesc ochii când vorbesc despre aceasta. Mi-aş fi dorit să fiu acasă, să pot munci acolo… Dar la ce bun să revin? Să mă întristez şi mai mult? Din ’89 nu s-a înregistrat mai nimic la radio. În ultimii doi ani, am reuşit totuşi să imprim câteva melodii pe versurile Veronicăi Micle şi ale lui Mihai Eminescu. Ca să înregistrez mai multe creaţii, am vrut să aduc de la Iaşi artişti care-au cântat deja în concertele mele, însă din cauza programului pe care-l aveau, ei nu au putut să vină. În Moldova avem numai stele, dar când să cânte – n-are cine”, consideră domnia sa.

„Iată încă un adevăr amarnic”

Lui Eugen Doga îi place să-şi înceapă dimineţile admirând primăvara frumoasă de la balcon. Apoi să-şi îndrepte privirea spre pianul care tace, când de fapt, spune artistul, „acesta ar trebui să răsune”. Se uită şi la hârtia curată pe care aşteaptă cu nerăbdare să-şi aştearnă noile creaţii.
„Sunt fericit că trăiesc, că pot să port cu mine cei doi idoli ai mei: Eminescu şi Micle. Aceştia au fost batjocoriţi toată viaţa lor, dar nimeni nu are nevoie de ideile mele legat de creaţia lor. Căci la noi pentru o nouă maşină de lux pentru şefi se găsesc bani, dar pentru artă – nu. Iată încă un adevăr amar”, îmi mărturiseşte cel supranumit „Om al Mileniului”.

De ziua sa vorbeşte cu icoanele

Pe 1 martie, Eugen Doga a împlinit vârsta 78 de ani. Domnia sa nu şi-a sărbătorit niciodată ziua de naştere, nici măcar în copilărie. În această zi merge la biserică pentru a aprinde lumânări în memoria mamei sale, pe care a petrecut-o pe ultimul ei drum acum 27 de ani, chiar de ziua lui: „Nu-mi place să-mi sărbătoresc ziua de naştere. În schimb, îmi place când mi se spune zilnic: „Buna ziua, să trăiţi!”. E o senzaţie fantastică!”.
La întrebarea cum se simte la vârsta frumoasă pe care o are, Eugen Doga susţine că la toate problemele pe care le are, poate spune că se simte bine. Şchiopătează un pic la capitolul sănătate, însă cum va găsi ceva timp liber în programul său de muncă, promite să meargă la un spital din Moscova, unde va fi supus unor investigaţii cardiologice.
Acum o lună, Dorin Chirtoacă a venit cu propunerea ca strada pietonală din centrul capitalei să poarte numele maestrului. Despre iniţiativa primarului, Eugen Doga a avut să ne spună doar atât: „De va fi, Slavă Domnului! Că mă voi putea bucura cât voi fi în viaţă. Şi de se va rămâne doar la nivel de propunere, tot e bine”.

A avut probleme când a concertat în Transnistria

Muzicianul, ca şi toţi cei care sunt acasă ori cei plecaţi la muncă în străinătate, este mâhnit de situația politică din R.Moldova cu lupte între partide. Lumea  au sperat că ţara va avea un viitor european, că în sfârşit lucrurile se vor schimba spre bine şi că vom trăi mai bine, vom putea reveni la baştină. Însă zadarnică ne-a fost speranţa.
„La noi se vorbește despre integrare, însă doar pe hârtie. Integrarea ar trebui să o avem întâi la noi acasă, să ne simţim un popor, o comunitate, să ştim cine suntem, în ce limbă vorbim şi ce dorim. Nicio ambasadă de-a noastră, în afară de cea din Portugaliei în frunte cu domnul ambasador V.Turea, nu m-a invitat acolo cu spectacole. Însă celelalte câteva zeci de ambasade pe care le avem nu pot să facă acelaşi lucru? Acolo nu-s ceteţenii noştri? Nu duc dorul de casă?
Statul nostru de parcă a amorţit! Am avut două concerte în Transnistria. S-a interesat cineva cum au avut loc şi ce am avut de suferit acolo? Ştie cineva cu ce probleme m-am confruntat? Nimeni! Am multe a le reproșa celor din conducerea R.Moldova. Se creează impresia că lor nu le pasă de noi, de popor. Au obţinut mandatul şi au uitat de cei care i-au ales”, spune Eugen Doga, care va reveni la Chişinău la sfârşitul acestei luni, pentru câteva zile, după care va pleca la Bucureşti cu un grup de academicieni de la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Recent, domnia sa este ales ca Membru de Onoare al Academiei Europene de Ştiinţă şi Cultură.

P.S. Interviu realizat în anul 2015